Mălina Chirea

Despre psihologie și alte întâmplări din viață

O intalnire superba

Astazi am avut o intalnire cu patronul unei cafenele. Initiata ca o conversatie despre marketing, intalnirea a deviat intr-o delicioasa discutie despre istorie.

In timp ce domnul Soare – pana si numele e de bun augur! – imi povestea cu inflacarare despre anii ’30 – ’40, eu ma gandeam “I-as face o pagina de FB ca sa ii dea toata lumea like!”.

El imi spunea despre Corneliu Codreanu, Nicolae Iorga si Carol al 2 lea iar eu il priveam vrajita, sorbind inghitiuri mici din exceptionala cafea pregatita.

Ah, da! Caci cafeneaua dansului nu este una oricum ci o adevarata revelatie pentru oricine respecta arta cafelei. Poti servi 4 tipuri diferite de cafea, aduse chiar din America de Sud, pregatite cu mult grija la un expresor de cateva mii de euro, servite in cescute impecabile de portelan.

Domnul Soare, un om trecut de 60 de ani, are finetea unui intelectual restras acum in mica lui cafenea de pe strada Matasari si, cel mai important, a castigat dreptul parerii si a cuvantului spus direct.

Ma uitam la dansul si ma gandeam: “De ce si cui ii este frica de batranete?Frumoasa este intelepciunea pe care o putem castiga. Si cate informatii putem afla pana atunci! Ah, de abia imi astept ridurile!”

Hang in there

“Never give up! / Nu renunta niciodata!” Pe cat de cunoscuta, pe atat de greu de urmat, aceasta expresie usor de regasit in toate limbile pamantului, reprezinta singura diferenta dintre cei fericiti si cei nefericiti.

O prietena inteleapta mi-a spus intr-o zi: “Viata este ca si cand ai astepta la coada. Poate uneori e frig, poate alteori te dor picioarele, poate tot felul de persoane intra in fata. Cert este faptul ca, daca rezisti, daca nu pleci, la un moment dat cu siguranta iti vine randul.”

Analiza de film

Aseara, impreuna cu inca 4 prietene, am urmarit “Sex and the City 2”. Era difuzat pe HBO.

Trecand peste replicile spumoase si modesta incercare de a atrage atentia asupra privarii de drepturi a femeilor din lumea islamica, mie mi-a atras atentia tipologia unui personaj: Samantha.

Pentru cei care nu stiu – chiar exista oameni care sa nu stie inca? – Samantha este un personaj care debordeaza libertate sexuala, fiecare replica si fiecare gest fiind o manifestare a acestei libertati. Pe fondul multor frustari acumulate, femeile din lumea intreaga vor sa fie Samantha sau, cel putin, au momente de integrare totala cu tot ceea ce ea reprezinta.

Pe de alta parte, daca am studia “omul” Samantha, am descoperi o femeie traumatizata, probabil in urma unei relatii defectuase sau inexistente cu tatal, incapabila sa lege o legatura sentimentala cu vreun barbat, dornica sa ii pedepseasca prin raporturi sexuale rapide si lipsite de semnificatie.

Asa ca mi-am formulat o intrebare: cat de daunatoare sunt filmele care creaza personaje imposibil de reprodus in realitate? Cat de mult de influenteaza? Si de ce ne incapatanam sa “ridicam statui” unor himere care sunt mai degraba negative decat pozitive?

Transpusa in realitate, Samantha ar fi tinta unor depresii profunde si, in cel mai bun caz, ar avea o armata de psihologi care sa ii rezolve problemele.

Sunt multe exemple de acest gen: uitati-va la George Clooney in “Up in the air” sau analizati sindromul salvatorului in toate filmele de actiune cu Bruce Willis si Mel Gibson.

In lipsa unor repere fundamentate, este foarte usor ca multi dintre noi sa preia exemple dintr-o lume ireala care se vinde datorita zbuciumului.

Sincer, cu totii am privit cu multa admiratie “Pe aripile vantului”, dar cati dintre noi chiar si-ar dori sa traiasca vietile lui Scarlet sau Rhett?

Un om mic pentru un proiect atat de mare

Acum cateva saptamani, un prieten cc @Petre Damoc :), a postat pe profilul lui de Facebook un link care ducea catre un site unde spunea ceva despre fericire.

Fara sa stau prea mult pe ganduri, am dat click si am inceput sa citesc. Pe masura ce lectura se aprofunda, eu deveneam tot mai entuziasta: site-ul prezenta un documentar despre fericire care avea sa se difuzeze in ACEIASI ZI LA NIVEL MONDIAL!

Creierul meu deja incepuse sa contureze imagini: SUA, Franta, Spania, Japonia, toate erau implicate! In SUA erau teatre intregi inchiriate pentru a gazdui difuzarea! “Cum ar fi sa apara si Romania pe aceasta harta selecta?” m-am gandit.

Un zambet idealist mi s-a arborat mandru pe fata. Zis si facut, am trimis un email la echipa americana, am primit raspuns afirmativ si m-am apucat de treaba.

Am vorbit cu un prieten care are spatiul potrivit, am facut un eveniment pe facebook, am trimis niste mailuri la prieteni bloggeri si rotite s-au pus in miscare.

Tin sa va spun ca, in momentul de fata, desi am inceput promovarea de numai o saptamana si mai sunt 3 saptamani pana la difuzare, 200 de persoane si-au confirmat prezenta! Iar modestii de noi se asteptau la 70… 🙂

Daca sunteti interesati de detalii, va rog dati un click aici.

PS: In momentul de fata, difuzarile s-au raspandit mai ceva ca ciupercile dupa ploaie, in toata lumea!

 

10 carti de dezvoltare personala

Scriu acest post pentru ca am fost rugata de mai multe persoane sa recomand cateva carti de dezvoltare personala. Fac un mic disclaimer la inceput, spunand ca eu personal inca nu am citit toate cartile dedicate acestui subiect si ca, mai sunt nume celebre care asteapta cuminti in biblioteca.

Asa ca, dintre cartile pe care le-am citit acum, recomand, in ordine aleatorie:

1. Don Miguel Ruiz – Arta de a iubi

2. Napoleon Hill – De la idee la bani

3. Eckart Tolle – Puterea prezentului

4. Louise Hay – You can heal your life

5. Dale Carnagie – Secretele Succesului

6. Anthony Robbins – Awaken the giant within

7. Philip Miler – The really fun cartoon book of NLP

8. Neale Donald Walsh – Conversatii cu Dumnezeu

9. Dr. Alice D. Domar, Alice Lesch Kelly – Fii fericita, chiar daca nu esti perfecta 

– doar pentru femei sau barbati care vor sa vada o alta perspectiva 🙂

10. Richard Branson – Screw it, let’s do it

Ultimul titlu este o carte care se refera la dezvoltare personala din perspectiva unui antreprenor, dar atitudinea care reiese din fiecare pagina a cartii este cel putin contagioasa!

Cartile ale caror titluri au fost trecute in engleza sunt cele pe care le-am citit tot in engleza, exceptand “Screw it, let’s do it” al carei titlu a fost pastrat si in varianta romaneasca.

Daca aveti si voi sugestii, astept cu mare nerabdare!

Oamenii sunt ca vinul

“Oamenii sunt ca vinul. Unii se otetesc, dar cei mai buni se rafineaza cu timpul.” Papa Ioan al 13lea.

Tine asta in minte orice ai face si nu uita cateva lucruri care reies de aici:

1. Cand gresesti, intreaba-te ce spune despre tine greseala respectiva si cum anume o poti evita. Nu iti umple mintea cu reprosuri si critici, ele nu ajuta cu nimic. Trecutul e mort, viitorul e utopie. Tot ce avem este acum.

2. Invatarea nu este echivalenta cu numarul de ani pe care l-ai petrecut in scoala. Invatarea se face pe parcursul intregii vieti, in fiecare secunda, la fiecare pas. Asa ca fa-ti o prietena buna din introspectie, petrece timp cu tine si analizeaza-te de fiecare data. Cu blandete insa, nu uita ca iti esti cel mai bun prieten.

Apoi, alege ce vrei sa fii: vin maturat, rafinat si tot mai valoros pe masura ce trece timpul sau un otet banal depozitat intr-o sticla de plastic?

Ce ai face astazi daca ai stii ca nu vei esua?

“Astazi, orice voi intreprinde, va fi un succes.”

Cum ar fi sa pornesti fiecare zi cu acest gand? Sau cel putin cele pe care le simti ca fiind importante?

Cum te-ai simti dimineata?

Ce idei ai pune in aplicare?

Cata putere crezi ca ti-ar curge prin vene?

De ce sa nu incerci macar o data?

Spor! 🙂

 

De ce ne sperie elefantul

Pentru ca e mare!

Marea majoritate a adultilor nu pun capastru “elefantiilor” pe care i-au primit. De fapt, multi dintre noi nici macar nu vrem sa ne vedem elefantii. Fugim in directia opusa cu cea mai mare rapiditate.

Poate va intrebati cine o fi elefantul asta despre care tot vorbesc? O intrebare pertinenta, de altfel.

Aflati deci ca elefantul este o analogie pentru marea provocare a vietii fiecaruia: gasirea obiectivului, a misiunii in viata.

Extraodinarul psiholog Viktor Frankl a iterat o teorie care a revolutionat perceptia asupra indivizilor. El a afirmat ca, o data ce si-a gasit obiectivul in viata, un om nu mai poate fi doborat de absolut nimic.

Aici cateva idei pe care le-a explicat studentilor americani.

Cum ne infruntam “elefantii”, va intrebati? Pas cu pas!

Charles Dickens a scris multe povestioare pana sa inceapa David Copperfield.

Richard Branson a pornit o micuta revista pentru studenti cand era adolescent.

Pizza Hut are acest nume – hut inseamna coliba – pentru ca primul restaurant era mic cat o coliba.

Nimeni nu a inceput cu vreun gigant financiar. Toti au inceput lucruri mici, au gresit si au invatat.

Ne apucam de treaba? 🙂

 

 

New Year’s resolutions. Yes, we can!

Rezolutiile pentru anul ce vine sunt ca indicatoarele de pe autostrada. Toate masinile merg pe carosabil, dar fara semne care sa ne arate cat mai avem pana la destinatie, nu stim nici cand ajungem, nici daca mergem in directia corecta.

Acum, daca imi permiteti, va dau cateva ponturi despre cum sa scrieti un plan cat mai bun al anului  care vine:

1. Scrieti pe o foaie de hartie toate obiectivele voastre. Este dovedit faptul ca un obiectiv scris are cu 60 % mai multe sanse de reusita.

2. Scrieti obiectivele cu pixul si pasii pana la ele cu creionul. Este bine sa fim  flexibili. Nu facem rabat de la ce ne dorim, dar putem gasi mai multe drumuri care sa ne duca in directia dorita.

3.  Puneti foaia pe perete. Eu le-am notat intr-un tabel pe o foaie mare de flipchart si le-am impartit pe luni. De exemplu, stiu ca in luna aprilie o sa citesc “Blink” de Maxwell, o sa ascult “Republica” lui Plato, pe care o am audiobook si o sa parcurg ebook-ul” You were born rich” de Bob Proctor.

4. In fiecare seara, cititi toate obiectivele o data. Sansele va cresc cu inca 40 %. Daca lipiti foaia in fata patului,asa cum am facut eu, nu aveti cum sa o ratati!

5. Faceti in fiecare zi macar cinci actiuni care sa duca in directia realizarii obiectivelor. Adica, cititi  macar 5 pagini dintr-o carte, ascultati 5 minute dintr-un audio book sau orice alta activitate se preteaza la obiectivele stabilite.

Spor la gandit si scris, sa ne vedem la anul cu totii! 🙂

Curajul si puterea

Renumitul scriitor american Mark Twain, spunea: “Curajul inseamna rezistenta la frica, nicidecum absenta ei.”
Extrapoland, putem afirma ca puterea nu inseamna absenta suferintei, ci capacitatea de a-ti continua planurile in ciuda ei.
Va spun asta pentru ca, pe masura ce descopar oameni noi, observ multe suferinte clocotind sub masti de liniste si putere.
Clocotul insa, rabufneste in mod evident mai devreme sau mai tarziu, la toti.
Asa ca, ce rost are sa ne ascundem?

Daca doare, plangi. Daca nu poti sa plangi, spune, bosumfla-te, scrie o scrisoare dar nu o expedia, loveste niste saci de box.
Fa orice este necesar, dar nu iti acoperi durerea cu un zambet, pentru ca oricat te-ai stradui, tot amar ramane.

Si daca ar fi Craciun in fiecare zi?

Mai exact, fiecare saptamana sa fie cea premergatoare Craciunului, iar fiecare duminica sa fie Craciunul. Cred ca lucrurile s-ar desfasura asa pentru noi toti:

1.  am da cadouri in fiecare zi

2. am primi cadouri in fiecare Duminica 😀

3. ne-am vedea cu prietenii si familia in fiecare zi

4. am canta colinde zilnic

5. am fi cu totii supraponderali de la cozonac si bomboane de ciocolata

6. am purta mai multe haine rosii

7. ne-am pupa in continuu sub vasc 😉

8. ne-ar mirosi toate casele a cetina

9. am avea prea mult alcool in sange

10. am fi aparent mai buni, in realitate iritati de atata aglomeratie

Deci, sa facem Craciun in fiecare zi? 🙂

Overnight succes…

Un proverb american, genial, spune: “Overnight success is 15 years of hard work”.

Exceptional, nu e asa?

Sau poate putin inspaimantator? In definitiv, 15 ani nu trec de pe o zi pe alta.

Totusi, pentru cei mai deziluzionati de bariera de timp, permiteti-mi sa fac o comparatie oarecum plastica:

Situatia 1:

Sa ne imaginam ca vreti sa urcati o scara. Are multe trepte, unele deosebit de anevoios de parcurs, crapate si instabile. Are si trepte lipsa, deci va trebui sa va exersati flexilitatea fizica si sa sariti peste obstacole.

Ceea ce stiti este ca orice s-ar intampla, nu veti muri fizic. Stiti de asemenea ca, va doriti cu tot sufletul vostru sa urcati toate trepetele si ca de asta depinde, cumva tot viitorul vostru.

Cea mai buna forma sa parcurgeti intreaga scara este sa studiati cu atentie fiecare detaliu, sa testati, sa calcati cu atentie, sa planificati adevarate strategii. Si, dupa un timp lung (proverbul de sus spune 15 ani), parcurgeti toate treptele. Va uitati in jos, sunteti mandru de reusita! Cumva, acum, parca toate trepetele va sunt prietene. Le cunoasteti, le stiti fiecare crapatura, v-ati lovit de ele.

Suna extraordinar, nu?

Situatia 2:

Sunteti la baza scarilor, vine un elicopter, va ia pe sus si va pune direct pe platforma. Ati sarit 15 ani de munca. Cum va simtiti? Sunteti mandrii? Meritati? De acolo cum mai coborati? Sau cum urcati pe urmatorul set de scari?

Cam asa e si in viata si cam asta inseamna “overnight success”. Orice altceva este o iluzie sau un vis – in orice caz, nicuna nu va tine prea mult.

PS: Sigur, nici nu luam in chestiune varianta in care va lasati. Asta ar insemna sa va parcurgeti viata atarnat(a) pe o scara, privind cum altii ajung in varful propriilor scari. Si nu uitati, timpul trece cu voi sau pe langa voi… totul e o chestiune de alegeri.